S5 Emusica - шаблон joomla Авто
Interviuri

Dordeduh 2015

Dordeduh sustine in acest weekend ce pare singura sau una din singurele aparitii live in 2015, in Club Rockstadt din Brasov, alaturi de Indian Fall, The Thirteenth Sun si Transceatla. Si cum am vrut sa aflu ce se mai intampla prin Timisoara, am stat de vorba cu Edmond nu numai despre muzica, cat si viata de familie, perceptie asupra muzicii sau cerintele unui public european, nu foarte diferit de cel de acasa.

 

2015 pare cumva un an de tranzitie pentru Dordeduh, avand in vedere ca exista planuri concrete pentru Transceatla si Sunset In The 12th House. Daca materiale discografice ale acestor proiecte sunt deja anuntate spre lansare, despre Dordeduh se stie ca lucreaza la un nou material discografic, fara planuri concrete in acest sens. Ce se intampla cu Dordeduh in 2015?

Salutare tuturor. 2015 este intr-adevar intr-un fel un an de stagnare. Insa motivele pentru care lucrurile au decurs in felul acesta sunt mai mult de natura personala. A fost un an cu multe evenimente in viata mea familiala, iar aceste lucruri m-au tinut mai departe de activitatea mea muzicala. Albumul Mozaic pentru Sunset in the 12th House este gata de mai bine de un an, insa de abia acum ajunge sa fie lansat, asadar pentru acest proiect am lucrat acest an mai mult la aspectele logistice decat la cele muzicale.

Transceatla insa este un proiect proaspat, pentru care nu am multe asteptari, dar care are un avantaj mare in fata Dordeduh si Sunset in the 12th House si anume ca toti membrii sunt in Timisoara, iar sala de repetitii este la 10 minute distanta de unde locuiesc. Asadar mi-a fost destul de usor si la indemana sa lucrez cu baietii, care sunt foarte ambitiosi, iar asta ma inspira si pe mine.

Pe de alta parte Dordeduh este un proiect muzical aparte, cu o tematica si atmosfera specifica, care cere foarta multa atentie si focus, iar daca nu am o munca sustinuta in privinta asta, lucrurile se coaguleaza mai greu, fiind constient ca niciodata nu am scris un material foarte repede. Asadar, lipsa timpului disponibil afecteaza direct activitatea in Dordeduh.

De ce aceasta dorinta de a reactiva Makrothumia - actualmente reformata in Transceatla?

Totul a inceput cand am facut un concert in care ne-am reunit aproape toti membrii care au participat vreodata in Makrothumia de-a lungul timpului. Sincer sa-ti spun, eu nu am intentinat sa mai adaug inca un proiect muzical la buzunar ca sa zic asa, insa vazand ambitia si dorinta de a canta a colegilor mei, am format Transceatla. Este un proiect muzical la care contribui de dragul lor, dar desigur si pentru ca-mi place sa cant; si in momentul de fata este singurul proiect muzical cu care repet constant si asta imi vine bine la a ma tine in forma ca instrumentist.

Cum te impaci cu viata de familist? Ti-ai fi imaginat acum 15 ani ca vei ajunge intr-o asemenea postura? Cum te schimba acest moment ca individ si personalitate?

Ma impac foarte bine. Acum este un lucru deja firesc in viata mea, din care am avut si am multe de invatat. Insa acum 15 ani eram intr-o cu totul alta postura si, la fel ca si multi altii, imi ziceam ca eu nu voi avea niciodata familie si copii si ca un black metalist adevarat nu are familie si copii hahahaha. Mai in gluma, mai serios, lucrurile au fost cam asa.

De curand am abordat un subiect interesant cu privire la succesul putinelor trupe romanesti care au trecut granita si anume ca in acest moment nu exista nicio trupa din Romania cu versuri in engleza care sa cante in Europa, ci doar proiecte cu versuri in limba romana. Paradox sau un lucru perfect normal?

Probabil cantam prost in engleza :) Glumesc desigur, dar sincer, nu stiu ce stiu cat de cuantizabila este treaba asta. Este probabil si legat de faptul ca cei care isi propun sa cante in engleza isi mai propun si faptul de a suna ca x sau y. Este adevarat si faptul ca in zilele noastre nu mai ai cum sa scrii o muzica 100% originala, insa nu ne opreste nimic in a-i da formatiei o personalitate sau o particularitate aparte. Pe noi ne intereseaza mai mult "ce prinde la public", pe deoparte, sau ce se asculta pe dincolo, "ce mananca vecinul" samd, decat sa ne uitam in propria ograda. Iar toate astea nu ajuta deloc procesul creativ si la a ajunge sa materializezi ceva unic, din pacate.

Exista o tranzitie intre ce inseamna Dordeduh in varianta de studio si cea live din punct de vedere al interpretarii si atmosferei?

Pentru noi, cei de pe scena, diferenta mare nu este. De altfel am cam facut tot posibilul sa putem sa recream atmosfera de pe album. Dar desigur, sunt anumite lucruri care intr-un live performance ies in evidenta diferit live fata de studio. Apoi in studio tobele au fost inregistrate de Ovidiu, iar interpretarea lui Sergio live este destul de diferita fata de ce a inregistrat Ovidiu. Toate aceste lucruri ofera o particularitate diferita decat ce se poate asculta pe inregistrarea de studio, insa atmosfera per total nu cred ca este foarte diferita.

Tin minte ca la showul Dordeduh de la Hellfest au fost cred cel putin 10.000 de oameni. E interesant de urmarit acest interes pentru muzica Dordeduh, mai ales cand nu poti spune ca a fost facuta ceea ce se numeste 'o promovare agresiva' si nici nu ati exagerat in a concerta excesiv. Cat de important este aceasta constanta si mai ales elementul conceptual pentru publicul european? Defapt, cat de diferit e publicul 'lor' fata de publicul nostru?

Dupa cum am mai spus, nu cred ca exista o diferenta foarte mare intre publicul european si publicul nostru. In ambele spatii exista o audienta mai educata, precum exista si cei carora singurul interes in a merge la un concert este sa se imbete. Chiar si proportia intre acesti oameni este asemanatoare.

Cred insa ca sunt mai multe ingrediente care conteaza pentru pseudo reusita noastra. Si zic "pseudo" ca, da, este un lucru prestigios sa ajungi sa fii invitat sa canti la un festival de gen Hellfest sau Wacken, unde alte formatii mult mai mari decat noi ajung sa cante platind, desi si acest lucru este rar totusi; insa pe de alta parte, oamenii nu mai doresc sa asculte numai stereotipuri intr-un festival, iar organizatorii stiu ca exista acest segment din audienta care vine acolo pentru a revedea sau descoperi formatii care fac altceva decat ce se asteapta a fi ascultat la un festival mare de metal. Desigur, elementul conceptual poate face o formatie sa cante ceva mai deosebit, insa acest aspect nu este definitoriu, cum exista formatii care propun un album conceptual si suna foarte prost.

Exista o presiune in ce priveste cerintele publicului european, interesat in mod egal atat de muzica cat si concept in sine, aceste elemente folclorice/traditionale ce par atat de fascinante pentru ei?

Ca si la noi in tara si in strainatate pretentiile si asteptarile publicului nostru sunt aceleasi. Nu pot spune ca exista o presiune decat eventual ca oamenii care ne asculta asteapta oarecum sa facem ceea ce am facut si pana acum, un OM, un Dardeduh. Lucrul asta nu se va intampla insa :).

Referitor la aceste elemente folclorico-traditionale, exista o parte din public care vomita cand aude de o astfel formatie si o alta parte din public care adora acest stil muzical. Noi nu am prea atras nici una dintre aceste categorii; pentru cei care asculta muzici traditionale suntem prea dubiosi si prea complicati, cu prea putine teme momorabile pe care sa le poata fredona la betie, iar cealalta categorie ne da pace imediat ce vede arsenalul de instrumente traditionale, punandu-ne instant o eticheta... inca o trupa de tra-la-la metal.

Asadar, publicul nostru adevarat este unul foarte restrans, unul tolerant, care mai are curiozitate de a descoperi ceva nou in scena muzicala, care nu vine la concerte pentru a dansa intr-o stare avansata de ebrietate pe niste teme muzicale simple si "catchy", de multe ori retardate si nici unul care vine la concerte doar sa comenteze si sa-si descarce frustrarea pentru lipsa de creativitate in viata lor. Asadar, daca calculam cine a ramas... vedem ca sunt foarte putini.

Si totusi, din acest punct de vedere, in Dordeduh primeaza mai degraba inspiratia la nivel spiritual/personal si nu neaparat o transpunere evidenta a partii folclorice usor obsesive pentru unii, cel putin nu e la fel de 'evidenta' cum era de exemplu pe OM. Cum abordezi muzica Dordeduh din acest punct de vedere?

Eu nu am facut niciodata un secret din faptul ca nu am fost niciodata mare fan de muzica folcorica. Sunt desigur si exceptii, insa pentru ceea ce se numeste folcor in ziua de azi, imi pare foarte rau; nu are nici un sens. Este o muzica cantata din plictis si este suficient sa le citesti "entuziasmul" interpretiolor de pe fata pentru a vedea cat este ceasul cu ei. Totul se face pentru ca exista un segment care cere o astfel de aberatie si nu se face nimic in ceea ce priveste cantatul autentic, cu inima, asa cum muzica populara ar trebui sa fie.
Atat in partea rock si metal a muzicii pe care o facem, cat si in acel putin folclor pe care-l inseram, totul este pus din inima si din dorinta de a arata ca se pot face lucrurile si altfel si ca este loc de inovatie in orice gen stilistic.

Din atatea trupe ale Romaniei, doar Negura Bunget si Dordeduh au avut o activitate constanta peste granita, ce poti spune este ca in ultima perioada au mai aparut o mana de trupe ce incearca sa scoata capul pe afara, in masura in care este uman posibil. Din punctul tau de vedere, e vorba de lipsa de curaj, lipsa unui obiectiv concret? Sau pur si simplu nu e posibil pentru multi? Tu cum ai aborda problema din acest punct de vedere?

Eu zic ca acesta este de fapt un subiect destul de sensibil. Sunt convins ca romanii nu sunt mai putin capabili decat oricare alta natiune din lume. Insa in ceea ce priveste scena muzicala si nu numai, romanul se gandeste mai intai la burta si la securitatea sa financiara. Asadar, din acest punct de vedere, se investeste putin in muzica, fiind mai degraba la nivel de hobby si e considerat ca daca iese ceva, bine, daca nu, nu. Din nefericire cu o astfel de abordare nu poti face performata, pentru simplul fapt ca nu te dedici 100% in ceva. Romanul nu este un om hotarat, care stie ce vrea... el cauta mai degraba scurtaturi pentru a ajunge cat mai repede la rezultatul dorit; cum s-ar zice "se descurca", "face el o combinatie", iar cu combinatii nu ai cum sa ajungi la "the real shit".

Eu cred ca treaba buna se face hotarat si dedicat scopului, parcurgand pasii care trebuie parcusi, nu pierzand timpul cautand shortcut-uri. Pasii aia nu sunt degeaba acolo; aia inseamna experienta, care in orice profesie aleasa este cheia, caci ajungi sa fii bun in ceea ce faci. Este chiar si experienta de viata. De exemplu nu este suficient ca tu sa fii cel mai bun atlet pe chitara; da, te ajuta sa fii bun si sa-ti stapanesti instrumentul, insa acest lucru de sine statator nu te face profesionist.
Nu stiu daca aceste lucruri explica prea multe, insa cam asta este perspectiva mea in privinta asta.

Te las la final cu o intrebare clasica si anume la ce sa ne asteptam pe 1 mai in Rockstadt? Se pare ca va fi si una din putinele aparitii Dordeduh in 2015.

Da, in momentul de fata este singura aparitie live la noi in tara pe anul acesta. Cat despre concert, vom canta piesele de pe Dardeduh si cam atat, caci nu avem nimica in plus gata pentru a putea fi cantat live. Pentru formatie este in principiu o ocazie de a petrece un pic de timp alaturi de prieteni si acesta este si motivul pentru care am acceptat sa cantam la acest concert singular pentru noi anul acesta. Va asteptam.



REF 2014: Making of


REF 2014: Meet and greet


REF 2014: Ziua 1


REF 2014: Ziua 2


REF 2014: Ziua 3


REF 2014: Ziua 4


REF 2014: Public


Riff concert la Deva